Cât de pregătiți suntem pentru un cutremur ca în ’77

Se împlinesc 42 de ani de la cutremurul din 1977. 42 de ani în care românii nu au învățat nimic. 42 de ani în care ignoranța și comoditatea primează mai mult ca oricând.

4 martie este ziua care ne obligă să ne gândim la viețile luate și pagubele produse de cutremurul din 1977. Dacă în restul anului românii dau uitării cel mai devastator eveniment din istoria modernă a României, seismul de 7.2 pe scara Richter, începutul lui martie amintește că un astfel de seism – sau chiar mai puternic -ar putea avea lovi din nou.

De multe ori ni s-a spus că un cutremur puternic va lovi țara în viitorul apropiat și de multe ori nu se face nimic legat de asta. Clădirile dau să cadă pe bucureșteni chiar ș când pământul nu se cutremură, simulările sunt puține și chiar și acelea sunt tratate superficial. E drept, există câteva indicații despre ce trebuie să faci în caz de cutremur. Partea proastă e că sunt „ascunse” privirilor oamenilor. Ele există, pe internet sau în mass-media, dar mulți nu au acces la ele și asta pentru că nu sunt destul de scoase în față și de mediatizate.

Vina e de toate părțile. A oamenilor, a autorităților, a instituțiilor. Asta arată că românii nu au învățat nimic în urma cutremurului din 1977.

Cutremurul din 1977 și urmările sale

4 martie 1977. Ziua care va rămâne în istoria modernă a României drept ziua terorii. Seismul de 7.2 grade pe scara Richter a devastat tot ce i-a stat în cale. 1.500 de morți, 11.300 de răniți și circa 35.000 de locuințe la pământ. În mare, așa arată rezumatul cutremurului din ’77.

Părinții mi-au povestit cum s-a simțit cutremurul, dar din postura unor copii, pentru că asta erau. Bunicii, în schimb, au dat detalii și au conturat un univers apocaliptic, în care haosul, teama de moarte și frica de a deschide ochii predomina. Țin minte că cele mai multe detalii erau legate de actorii și artiștii care și-au pierdut viața în acea zi. Nici nu conta. Erau tot oameni, ca restul sutelor care și-au pierdut viața odată cu ei.

Urmările cutremurului din 1977 nu s-au redus doar la asta. Întreaga Românie a suferit pagube materiale, peste care a trecut cu greu. Chiar și așa, evenimentul pare-se că nu a fost o lecție nici pentru români, nici pentru autorități.Nu știu dacă e vorba de comoditate, inconștiență sau ignoranță. Nici că ar conta, pentru că niciuna nu ne-ar ajuta în cazul în care România va fi lovită de un astfel de seism.

Cât de pregătiți suntem pentru un cutremur ca în 1977

Pe scurt, nu suntem pregătiți. De fapt, nici nu suntem conștienți pe deplin de posibilitatea lui. Probabil că până nu ne lovește nici că vom fi.

Experții spun că, în cazul în care România va fi lovită de un seism ca acum 42 de ani, pagubele ar depăși șase miliarde de euro. Adică de trei ori mai multe pagube decât în 1977. De viețile oamenilor nu spune nimeni nimic. Cât despre reabilitarea clădirilor, în ritmul în care lucrările înaintează, mai avem nevoie de aproape un secol că să le punem pe picioare.

Să o luăm cu începutul. Inspectoratul General pentru situații de Urgență (IGSU) este cea mai în măsură instituție să ocupe de această problemă. Până la căutarea românilor pe sub dărâmături, cadrele IGSU de pe teritoriul întregii țări ar trebui să se ocupe de educarea acestora.

Însă dacă intri pe site-ul lor vei avea impresia că ai intrat pe pagina unui ONG sau a unei afaceri care se laudă cu performanțele, proiectele pe care are de gând să le implementeze, posturile pe care le scoate la concurs și, bineînțeles, celebrele mesaje de sărbători. Cât despre indicațiile ilustrate despre ce trebuie să faci și cum să te comporți în caz de cutremur, nici urmă.

Bulina roșie de pe clădiri nu ne ajută în caz de cutremur

Există, totuși, o informație în acest sens. De fapt, e aceeași informație pe care toate statele lumii o au pe site-ul instituției care se ocupă de situațiile de urgență. O compilație după o carte scrisă de profesorul Emil Sever Georgescu. Ea spune că în caz de cutremur, trebuie să-ți amintești de trei cuvinte: ghemuire, protejare, susținere. Același indicații carea îți spun să te adăpostești sub un birou, să te ghemuiești și să-ți acoperi capul cu brațele.

Alte instrucțiuni concrete, care să-ți spună clar ce trebuie să faci și cum să te comporți în caz de cutremur, nu există nicăieri în spațiile publice. Dacă luăm în calcul celebrul plan de evacuare, în caz de seisme sau incendii, pe care-l găsești afișat în orice clădire, atunci da, avem instrucțiuni. A, da. Și clădirile care au bulină roșie ne sunt de ajutor.

Nu știu dacă știai, dar în astfel de clădiri, încadrate în clasa I de risc seismic, locuiesc oameni. În București, treci zilnic pe lângă ele. În unele chiar intri.